Am capatat obiceiul de a ajunge la pranz acasa, de a ma cocolosi in patul mare si caldut si de a butona telecomanda, cautand un film usor. Cred ca vremea friguroasa e de vina. Azi am descoperit The Last Mimzy, un film slabut si siropos, dar cu cateva puncte care m-au topit:

  1. Analogia cu iepurele demential al Alicei, Through the Looking Glass, ca tot aveam eu o obsesie.
  2. Logo-ul Intel, inscriptionat la nivel atomic, intr-unul din cipurile lui Mimzy (ma intreb cat au cotizat pentru a-si avea numele in film).
  3. O voce inconfundabila si niste versuri reprezentative. Voua va spune ceva?

Mie mi-a reamintit criteriul dupa care iau in considerare originalitatea si valoarea unui artist. Daca ii poti recunoaste opera prin stil, chiar daca nu cunosti o piesa anume (in cazul unui solist se adauga si vocea deosebita),  poti spune ca acela merita toata atentia.