Mi s-a parut bizar sa te intalnesc asa, neasteptat, pe seara. Eu eram eu si tu erai tu. Intre noi, distanta aceea pe care o impune bunul simt, normele societatii traduse in ceea ce numim respect si nevoia de a-ti pastra integritatea si de a nu da buzna peste viata celuilalt. Nu puteam trece peste faptul ca, dincolo de pielea aceea moale la care visasem, se ascundea o alta persoana, cu alte mecanisme interne, cu alta poveste, independenta de vointa mea, straina, nu crescuta din mine, o data cu mine. Cum as fi putut incalca limitele? Cum as fi putut abuza de bunavointa cuiva? In seara aceea n-am fost in stare… Si ti-ai dat si tu seama. Simteam acut zidul de carne care ne invelea sufletele. Simteam cum ne separa gandurile si lumile. Toate abordarile mele obisnuite erau inutile. Toate conventiile sociale cunoscute nu faceau decat sa impiedice si stanjeneasca. Oboseam si ma obosise gandul.

Asa ca a trebuit sa inventam un alt sistem…