De la o vreme cutia i se paru ingrozitor de goala. Ar fi vrut sa spuna cuiva lucrul acesta, dar nu avea curaj. Realiza ca, de fapt, nu prea avea cui. Unde disparusera toti? Ar fi vrut sa tipe, dar ecoul i-ar fi sunat a batjocura. Ar fi vrut sa puna mana pe telefon, dar stia ca n-ar fi facut decat sa deranjeze. Spera o vreme ca va suna de la sine, iar la capatul celalalt nu va fi nimeni decat vidul… sa smulga tot. Oare el astepta? Simti o vreme disconfortul celui care stie ca trebuie sa faca ceva si toti asteapta acel ceva de la el, dar el habar n-are despre ce e vorba.

Durerea ei era prea mica, nu merita sa fie spusa.